Stiri

• 2020-06-26 | Stiri

  APEL cu ocazia Zilei Internaționale a ONU pentru susținerea victimelor torturii

  

  26 iunie 2020, Chișinău, Republica Moldova

  Către:

  Guvernul Republicii Moldova,

  Parlamentul Republicii Moldova,

  Instituțiile de drept din Republica Moldova,

  Ambasade și instituții internaționale în Republica Moldova

  APEL

  cu ocazia Zilei Internaționale a ONU pentru susținerea victimelor torturii

  La 26 iunie este marcată Ziua Internațională a ONU pentru Susținerea Victimelor Torturii. Cu această ocazie, organizațiile societății civile vin cu un Apel adresat Guvernului, Parlamentului și altor instituții de drept din Republica Moldova, constatând și solicitând următoarele:

  Conform tratatelor internaționale la care este parte, Republica Moldova este obligată să creeze mecanisme eficiente de prevenire și eradicare a torturii, a tratamentelor inumane și/sau degradante.

  Republica Moldova este frecvent condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii, tratamentelor inumane sau degradante). Până la 31 decembrie 2019, CtEDO a constatat 151 de violări pe art. 3 CtEDO în privința Republicii Moldova. 

  Constatăm că documentarea torturii și altor tratamente inumane și/sau degradante nu este întotdeauna efectuată eficient, ceea ce face dificilă investigarea cazurilor și atragerea la răspundere a vinovaților. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a recomandat transferarea serviciului medical din centrele de detenție în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Cu toate acestea, noul Plan Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului, adoptat recent de Parlament, nu prevede măsuri pentru asigurarea independenței personalului medical din locurile de detenție. 

  Respectarea drepturilor pacienților în instituțiile penitenciare din Republica Moldova rămâne a fi defectuoasă. Persoanele aflate în detenție se plâng de încălcarea drepturilor fundamentale. În unele cazuri, nu sunt luate măsuri eficiente pentru  asigurarea dreptului la asistență medicală independentă, inclusiv investigații diagnostice în instituțiile medicale publice, pentru prescrierea corectă a tratamentului necesar. Deseori este invocată imposibilitatea transportării deținuților,  întrucât escortarea necesită atât implicarea serviciilor suplimentare, personal și a mijloacelor de transport specializate.

  Nevoile și problemele victimelor torturii și a familiilor acestora sunt deseori trecute cu vederea. Drepturile victimelor sunt ignorate, iar reabilitarea comprehensivă a acestora nu a fost niciodată printre prioritățile instituțiilor statului. Legea 137, privind reabilitarea victimelor infracțiunilor, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016, nu oferă remedii suficiente și mecanisme clare pentru victime și nu este în deplină concordanță cu Convenția ONU împotriva torturii. Atât victimele directe ale torturii, tratamentelor inumane sau degradante, cât și cele indirecte au nevoie de o reabilitate comprehensivă pentru a-și trăi viața cu demnitate.

  Cauza lui Andrei Brăguță, un tânăr de 32 de ani, care a murit aflându-se în custodia statului, în august 2017, unde a ajuns după un incident în trafic, în continuare se află pe masa judecătorilor. Subiectul a fost intens mediatizat după imaginile care au scandalizat opinia publică, în care Andrei Brăguță este lovit fără milă de colegii de celulă, iar gardienii din izolator par să nu facă nimic pentru a-i opri. Avocatul familiei Brăguța amintește că Guvernul Republicii Moldova urmează să implementeze recomandările Comitetului ONU împotriva Torturii formulate din anul 2017, pentru: a) instituirea de proceduri clare de comportament a poliției în situații similare, b) asigurarea unui nivel de asistență medicală în sistemul penitenciar, conform standardelor minime ale CPT, c) creșterea capacității  de investigare a infracțiunilor de tortură de către procuratură și d) asigurarea justiției în cazurile de tortură. Până în prezent, evoluțiile sunt nesemnificative. 

  Venim cu acest apel pentru a arăta cum se schimbă viața umană, prețul pe care îl plătesc oamenii, restabilindu-și drepturile sale. Aderarea  la acest eveniment reprezintă un act de solidaritate. În cele din urmă, tortura și tratamentele inumane provoacă daune nu numai victimei, ci și celor din jur – familie, prieteni, societate. 

  Condițiile de detenție din penitenciarele Republicii Moldova, în special în penitenciarul nr. 13, nu corespund standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Un nou penitenciar care să substituie Penitenciarul nr. 13 urma să fie construit, însă lucrările de construcție a acestuia nici nu au început. Penitenciarele din Moldova sunt într-o stare dezastruoasă și supra-populate, inclusiv și din motivul aplicării excesive a arestării preventive. Autoritățile Republicii Moldova au fost atenționate de mai multe ori asupra faptului, că nu aplică  forme alternative de prevenție, în situația condițiilor proaste de detenție. Calitatea hranei este determinată în principal de alocarea resurselor insuficiente pentru alimentarea deținuților

  Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020, care are ca scop definirea unui cadru strategic simplu și funcțional, pentru soluționarea problemelor actuale și diminuarea efectelor acestora asupra deținuților, precum și reafirmarea rolului său în sistemul general al justiției, nu este implementată din varia motive, inclusiv lipsa de suport financiar.

  Referitor la evenimentele din aprilie 2009, nici un ofițer de poliție nu a executat o pedeapsă privativă de libertate. Este grav că unii dintre cei împotriva cărora a fost deschisă o procedură penală și mai târziu a fost închisă, au putut să revină și să continue să activeze în forțele de poliție. De asemenea, condamnările  nu au vizat ofițeri de poliție de rang superior sau oficiali de stat, care au fost responsabili cu luarea deciziilor operaționale relevante la acea dată. Asemenea carențe  au provocat un sentiment profund de nedreptate în rândul victimelor abuzurilor polițienești. Odată cu trecerea timpului, multe dintre victime au pierdut speranța de a obține justiție în Moldova. Unii au căutat dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), iar alții au decis să părăsească definitiv Republica Moldova.

  Pentru a-și îndeplini eficient misiunea de efectuare a controalelor inopinate ale centrelor de detenție, Consiliului pentru Prevenirea Torturii, în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii, trebuie să-i fie consolidată independența și capacitățile, asigurându-i o logistică adecvată, secretariat și autonomie financiară. 

  Având în vedere cele sus-menționate, organizațiile semnatare solicită:

  1. Executarea în mod eficient a tuturor măsurilor privind combaterea torturii, tratamentelor inumane sau degradante din Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului;
  2. Îndeplinirea tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele torturii;
  3. Consolidarea independenței și a capacităților procurorilor responsabili de investigarea cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante;
  4. Asigurarea instruirii actorilor din domeniul justiției penale în domeniul prevenirii torturii si a relelor tratamente;
  5. Fortificarea capacităților de documentare a cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante și investigarea eficientă a acestora; 
  6. Asigurarea dreptului la reabilitarea comprehensivă a tuturor victimelor supuse torturii, tratamentelor inumane sau degradante;
  7. Transferarea serviciului medical din centrele de detenție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale RM;
  8. Transferarea serviciului medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale RM;
  9. Transferarea controlului asupra izolatoarelor de detenție provizorie din subordinea MAI în subordinea Ministerului Justiției;
  10. Urgentarea construirii unui nou penitenciar în municipiul Chișinău, evitând supraaglomerarea Penitenciarului nr. 13;
  11. Consolidarea independenței și capacităților Consiliului pentru Prevenirea Torturii în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii;
  12. Implementarea recomandărilor Comitetului ONU împotriva Torturii formulate din anul 2017, pentru a institui proceduri clare de comportament a poliției în situații similare, asigurarea unui nivel de asistență medicală în sistemul penitenciar conform cu standardele CPT minime, de a crește capacitatea de investigare a procuraturii a infracțiunilor de tortură și de a face justiție în cazurile de tortură.
  13. În mod prioritar solicităm Guvernului Republicii Moldova, de rând cu alte State-părţi la Convenţia ONU Împotriva Torturii, să contribuie la Fondul Voluntar al ONU pentru victimele torturii (UNVFVT), care în peste 35 ani de activitate asiduă și foarte necesară pentru supraviețuitori, este deseori unica speranță pentru centrele de reabilitare din lumea întreagă, care documentează consecințele torturii pentru acces la justiție, oferă servicii și sprijin victimelor și familiilor lor. 

  Doar prin sprijinul direct acordat victimelor torturii, tratamentelor inumane și altor forme de violență, putem dovedi determinarea fără echivoc și un angajament clar de a lupta împotriva acestor fenomene și a impunității!

  Organizațiile semnatare:

  1. RCTV Memoria
  2. Amnesty International Moldova
  3. Asociația Promo-LEX
  4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  5. Centrul de Drept al Avocaților
  6. Human Rights Embassy
  7. Platforma pentru Egalitate de Gen
  8. Clubul Politic al Femeilor 50/50
  9. Asociația Femeia pentru Societatea Contemporană
  10. Asociația Obștească ”Inițiativa Pozitivă”

  Lista organizațiilor semnatare este deschisă.

   

   

• 2020-06-10 | Stiri

  APEL PUBLIC Organizațiile societății civile solicită Comisiei Juridice, Numiri și Imunități să definitiveze proiectul de lege nr. 301 privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată

  

  În ultimii doi ani, societatea civilă a atras atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat atât în context politic, cât și religios. Doar în anul 2019, pe durata de 7 luni de monitorizare realizată de Asociația Promo-LEX, au fost identificate 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane.

  Astfel, dacă în anul 2018, în spațiul public și mass-media din Republica Moldova s-au înregistrat în medie 2 cazuri/zi, în anul 2019 numărul acestora a crescut până la 4,2 cazuri/zi. Cele mai multe dintre cazuri i-au avut ca autori pe bărbați (87%): politicieni, reprezentanții ai Bisericii Ortodoxe, jurnaliști, formatori de opinie etc.

  În același timp, experiența monitorizării campaniilor electorale precedente a Asociației Promo-LEX a arătat că discursul bazat pe diverse forme de intoleranță devine un instrument utilizat tot mai des în procesele electorale din Moldova. Mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public. Spre exemplu, doar în perioada august – noiembrie 2019, cazurile de discurs de ură au obținut 6 288 058 de vizualizări, ceea ce reprezintă 51 541 de vizualizări pe zi.

  Organizațiile societății civile amintesc că în luna martie 2020, în urma audierii Guvernului Republicii Moldova, Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor a recomandat ”Adoptarea Legii cu privire la discursul de ură și sporirea protecției femeilor împotriva acestui tip de discurs, inclusiv prin campanii de sensibilizare în rândul politicienilor și monitorizarea utilizării stereotipurilor discriminatorii și a limbajului sexist în discursul politic și asigurarea remediilor eficiente pentru victime”.

  De asemenea, și Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), în raportul său privind Republica Moldova, atenționa, în anul 2018, că lipsa de reacție din partea autorităților, mediul online necontrolat, mecanisme ineficiente de sancționare și legislație imperfectă joacă un rol semnificativ în răspândirea urii și a intoleranței în societate.

  În anul 2017, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a recomandat Republicii Moldova să își revadă legislația în vederea sancționării acestui tip de discurs. CERD și-a exprimat îngrijorarea privind promovarea tot mai frecventă a stereotipurilor și a prejudecăților la adresa unor grupuri vulnerabile: femei, LGBT, musulmani, refugiați, romi, evrei etc., dar și lipsa răspunderii pentru astfel de încălcări.

  Amintim că la  5 martie 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități (Comisia) a organizat consultări publice pe marginea proiectului de lege nr. 301 (varianta comasată cu proiectul nr. 277 din 20.06.2016) pentru modificarea și completarea unor acte legislative (privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată).

  În urma acestor consultări, în termen de 10 zile, Comisia urma să definitiveze varianta finală a proiectului de lege, ținând cont de amendamentele propuse de organizațiile societății civile și cele ale Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

  În acest sens, organizațiile societății civile reiterează importanța definitivării proiectului de lege nr. 301/2016 și acceptarea amendamentelor formulate de organizațiile societății civile, precum și a recomandărilor organizațiilor internaționale, care va duce la creșterea gradului de responsabilitate a actorilor implicați în utilizarea discursului de ură și va oferi posibilitatea de a combate eficient faptele motivate de prejudecată, inclusiv discursul de ură.

  Astfel, organizațiile semnatare

  SOLICITĂ

  Adoptarea, în lectura a II –a a proiectului de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, luând în considerarea următoarele amendamente:

  1. Excluderea alin. (2) din articolul 346 al Codului Penal, din versiunea actualizată a proiectului.
  2. Completarea Codului Contravențional la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile  politice, de muncă şi la alte drepturi  constituționale ale persoanei fizice cu următoarea prevedere:

  „Articolul 70¹. Incitare la discriminare

  Acțiunile intenționate, îndemnurile publice, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-media, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, îndreptate spre incitare la discriminare, bazate pe motive de prejudecată

  se sancționează cu amendă de la 60 la 80 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, de la 120 la 210 unități convenționale persoanei cu funcție de răspundere.”

  1. Modificarea articolului 423⁵ Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Cod Contravențional, cu includerea responsabilității de sancționare a faptelor stabilite de norma propusă (articolul 70¹) în competența Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Astfel, a se completa articolul 423⁵, după cifra ”65¹” cu cifra ” 70¹”.  

   

  Organizații și autorități semnatare:

  1. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității
  2. Asociația Promo-LEX
  3. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  4. Coaliția Națională ”Viață fără Violență în Familie”
  5. Platforma pentru Egalitate de Gen
  6. Centrul de Informații GENDERDOC-M
  7. RCTV Memoria
  8. INVENTO
  9. AO Vesta
  10. AO BIOS
  11. Asociația de Reabilitare a Invalizilor din RIM
  12. Uniunea Organizațiilor Invalizilor RM
  13. Alianța INFONET
  14. Fundația pentru Dezvoltare
  15. Comunitatea WatchDog.MD
  16. Rețeaua Națională LEADER
  17. LDA Moldova
  18. Transparency International-Moldova
  19. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
  20. Asociația Presei Independente
  21. Asociația pentru Democrație Participativă ”ADEPT”
  22. Institutum Virtutes Civiles
  23. Centrul Național de Mediu

   

   

   

   

   

   

• 2020-05-12 | Stiri

  Acord de colaborare între RCTV Memoria și Caritas Moldova

  

  Astăzi, 12.05.2020, a fost semnat Acordul de colaborare între Dl Edward Lucaci, Președintele Fundației de Binefacere ”Caritas Moldova și Dna Ludmila Popovici, Directoarea Executivă Centrului de Reabilitarea a Victimelor Torturii ”Memoria” (RCTV Memoria).

  Acord semnat în domeniul acordării asistenței în comun pentru persoanele supuse torturii și altor forme de violență, promovarea drepturilor omului și a demnității umane, consultarea și sprijinirea în desfășurarea viziunii comune a politicilor, strategiilor, programelor în domeniul activităților de reabilitare.

  Scopul acordului este de unificare a eforturilor în vederea identificării victimelor torturii și altor forme de violență, care ar putea putea beneficia de asistență comprehensivă oferită de echipa RCTV Memoria. 

   
• 2020-05-07 | Stiri

  Servicii de consiliere psihologică, socială și juridică și asistență medicală.

  

  Violența împotriva femeilor și violența domestică este un fenomen social distructiv și o încălcare gravă a drepturilor omului, care se amplifică în diverse situații de criză, cum ar fi cea provocată de COVID-19. De la izbucnirea pandemiei, în diferite țări ale lumii se atestă o creștere dramatică a numărului de cazuri de violență. Situația victimelor, starea lor de sănătate fizică și mentală, este agravată de mai mulți factori, cum ar fi: anxietatea generală din societate, stresul generat de epidemie, dificultăți de raportare a violenței din cauza izolării, dificultăți economice, traumele psihice, pe lângă alte probleme individuale și colective. Impactul negativ al violenței asupra copiilor este semnificativ și poate fi de lungă durată. Astfel, asistența victimelor și a copiilor lor nu reprezintă o chestiune privată și trebuie să devină o prioritate pentru autorități.

  Reabilitarea victimelor diferitor forme de violență este activitatea de bază a Centrului ”Memoria”. În contextul crizei cauzate de COVID-19, RCTV Memoria și-a adaptat activitatea pentru a oferi serviciile necesare victimelor și copiilor lor, pentru a acoperi nevoile și problemele lor.

  În perioada mai-iunie 2020, RCTV Memoria va implementa un model nou de asistență a victimelor violenței, care va include: servicii de consiliere psihologică, socială și juridică și asistență medicală prin metode noi, cum ar fi telemedicina, tele-psihologia.
  În dependență de nevoile și posibilitățile beneficiarelor, serviciile vor fi disponibile online, rețele sociale, sau la telefon (fix sau mobil).

  Această inițiativă este desfășurată cu suportul UN Women Moldova și finanțată de Suedia.

  Dacă cunoașteți persoane în dificultate sau sunteți victimă a violenței în bază de gen sau violenței în familie din Chișinău și alte localități ale RM, nu ezitați să ne contacți la unul din telefoanele:

  Asistent Social: 079704809 sau 0677342182; Psiholog: 067734178; Psihoterapeuți: 067734181 sau 068935992; Consilier juridic: 067734179; Medic terapeut: 067734180.
• 2020-04-17 | Stiri

  Webinarul ”Schimb de bune practici între Organizațiile Societății Civile activ implicate in prevenirea și combaterea violenței în baza de gen, ca răspuns la COVID-19”

  

  RCTV Memoria a participat astăzi la Webinarul privind schimbul de bune practici între organizațiile societății civile din Moldova și România, care se angajează activ în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, pentru a răspunde COVID-19. Evenimentul a fost organizat de către UN Women Moldova și Ambasada Suediei în Republica Moldova la care au fost conectați online cca 30 participanți.
  Sesiunea a fost deschisă cu o prezentare a situației de către Dl Peterson Magoola, Reprezentant interimar de țară UN Women Moldova și Dna Anna Lyberg, Ambasadoarea Embassy of Sweden in Chisinau.
  Din partea Romaniei au participat Asociația pentru Libertate și Egalitate A.L.E.G. și Asociația PAS Alternativ. Din partea societății civile din Republica Moldova au participat mai multe ONG-uri, membre ale Coaliția Națională ”Viața fără Violență în Familie” , care și-au împărtășit experiența de lucru. Asociatia Impotriva Violentei "Casa Marioarei", Asociația Obștească Artemida, Promo-LEX și Centrul Internațional „La Strada Moldova”
  Dna Ludmila Popovici, Directoarea executivă a RCTV Memoria a vorbit despre experiența, practicile pozitive și aspectele inovative, ca răspuns la cazurile de violența în baza de gen în contextul pandemiei. De asemenea s-a menționat că la femeile asistate se observă o acutizarea a stărilor de anxietate și depresie, care necesită o abordare comprehensivă și un răspuns prompt.
  Este important să se mențină abordările centrate pe victime și pe traumă, in contextul pandemiei COVID-19, în procesul de adaptare a echipei dar și a beneficiarelor la noile condiții, care să includă atât informare, cât și instruire, abilitare și dotarea cu cele necesare pentru lucrul la distanță. Echipa RCTV Memoria învață prin acțiune și de la colegii din alte centre de reabilitare din lume și lucrează în prezent la Protocoalele/manualele de telemedicină, telepsihologie, adaptate la condițiile din Moldova, pentru a putea oferi sprijinul necesar victimelor violenței în baza de gen și în familie . Pe lângă constrângerile financiare, Dna Ludmila Popovici a menționat și una din provocările cu care se confruntă acum echipa – lipsa unui automobil, pentru nevoile echipei și efectuarea vizitelor la domiciliul beneficiarilor, pentru a distribui cele necesare, inclusiv medicamente.

• 2020-04-08 | Stiri

  Recomandări cu privire la răspunsul la cazurile de violență în familie în contextul COVID-19

  

  Coaliția Națională „Viața fără Violență în Familie”, rețeaua comună a 21 de organizații din domeniu, vine cu 15 recomandări despre ce să faci și unde să te adresezi dacă ești victima violenței domestice.

  Specialiștii spun că în contextul pandemiei de COVID-19, autoizolarea este un factor care supune femeile și copiii lor unui risc mai mare de violență din partea partenerilor agresivi. În aceste condiții, posibilitățile victimelor de a raporta cazurile de violență, de a sesiza poliția, de a se adresa serviciilor de suport sunt mult mai limitate, pe alocuri chiar imposibile. 

  Prezentele recomandări sunt destinate specialiștilor cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, precum și victimelor și potențialelor victime ale violenței, inclusiv violenței în familie  pentru a asigura intervenții eficiente în cazurile de violență în contextul COVID-19.

   

  Recomandări:

  1. În cazurile de violență în familie și față de femei, în perioada stării de urgență, interesul superior al victimei, prevăzut în actele internaţionale și naționale fundamentale în domeniul drepturilor omului, va constitui principiul de bază în asigurarea intervenției organelor competente;
  2. Telefonul de încredere pentru femei și fete 0 800 8008 va funcționa în regim de 24/24, 7 zile din 7, gratuit și confidențial.
  3. Serviciul Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112 va recepționa și redirecționa apelurile privind necesitatea intervenției în cazurile de violență în familie în regim obișnuit;.
  4. Angajații Poliției, asistenții sociali și personalul medical care se deplasează la fața locului pentru a interveni și a oferi asistență în cazuri de violență în familie și față de femei și a oferi asistență victimelor, vor fi asigurați cu și vor purta în mod obligatoriu mijloace individuale de protecție (mască pentru față, mănuși, dezinfectant pentru mâini, protecție oculară, halate/salopete impermeabile).
  5. Angajații Poliției vor acționa în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 360 din 08.08.2018 cu privire la aprobarea Instrucţiunii metodice privind intervenţia Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie și măsurile instituite în contextul stării de urgență.
  6. Excepție de la regula 5) vor face cazurile când persoanele care raportează cazuri de violență în familie sau agresorii familiali se află în regim de autoizolare obligatorie. În aceste situații, angajații Poliției vor asigura măsuri alternative de izolare a agresorului de victimă, fără a fi expusă riscului de infectare populația din imediata apropiere a agresorului (preluarea agresorilor familiali de hoteluri/unitățile de asistență medicală primară/secundară, etc.).
  7. Asistenții sociali vor acționa în conformitate cu prevederile Ordinului MSMPS nr. 903 din 29 iulie 2019 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind intervenția structurilor teritoriale de asistență socială în cazurile de violență în familie și măsurile instituite în contextul stării de urgență.
  8. Excepție de la regula 7) vor face cazurile când interacțiunea asistentului social urmează a fi realizată cu o victimă a violenței în familie/agresor familial care se află în autoizolare obligatorie după revenirea din zone de risc. În asemenea cazuri, contactul urmează a fi realizat prin telefon/mijloace electronice și, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (4) al Legii nr. 45 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie și a p. 36 din Instrucțiune, cazul va fi raportat în mod obligatoriu, fără acordul victimei, organelor de Poliție și, după caz, instituției medico-sanitare.
  9. Personalul medical va acționa în conformitate cu prevederile Ordinului MSMPS nr. 1167 din 15 octombrie 2019 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind intervenția instituțiilor medico-sanitare în cazurile de violență în familie și măsurile instituite în contextul stării de urgență.
  10. Excepție de la regula 9) vor face cazurile când interacțiunea personalului medical urmează a fi realizată cu o victimă a violenței în familie/agresor familial care se află în autoizolare obligatorie după revenirea din zone de risc. În asemenea cazuri, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (4) al Legii nr. 45 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie și a p. 49 din Instrucțiune, cazul va fi raportat în mod obligatoriu, fără acordul victimei, organelor de Poliție.
  11. Echipele multidisciplinare și organizația care reprezintă victima violenței vor întreprinde toate măsurile pentru a asigura plasamentul de urgență al acestora prin identificarea unei locuințe de temporare;
  12. În caz de necesitate, victimele vor fi plasate pe un termen de 30 de zile de către organizațiile de suport în apartamente de urgență asigurate de Coaliția Națională ”Viața fără violență în familie”;
  13. Fiecare femeie și fată va avea acces la informație accesibilă și ușor de asimilat cu privire la formele de violență în familie și acțiunile pe care le poate întreprinde pentru a preveni/opri violența.
  14. Sprijinul psiho-social și juridic online trebuie să fie disponibil și accesibil pentru femeile și fetele care ar putea fi afectate de COVID-19 și sunt, concomitent, victime ale violenței în familie, inclusiv internate în instituțiile medico-sanitare.
  15. Informarea copiilor despre virusul COVID-19 la Telefonul Copilului 116111 în cadrul consilierii și informării copiilor.

  Lista centrelor și serviciilor din cadrul Coaliției Naționale, disponibile în perioada COVID-19.

   

   
• 2020-04-07 | Stiri

  Apel comun în contextul comemorării victimelor din 7 Aprilie 2009

  

  În acest an, marcăm 11 ani de la evenimentele tragice din 7 aprilie 2009, când peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime, nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă, au fost  deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare. În acele zile de groază, cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața în condiții suspecte. Totuși, statul și-a asumat doar un singur deces.

  Organizațiile semnatare consideră dosarul 7 aprilie unul EȘUAT. Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. Toți torționarii au scăpat basma curată.

  Reamintim că oficial au fost înregistrate și examinate, în special de Procuratura militară Chișinău şi Procuratura mun. Chișinău, 108 sesizări cu privire la infracțiuni comise de factori de decizie și ofițeri de poliție. În 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat din materiale apărute în presă sau din declarații. În 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care, 42 pentru tortură și 19 pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Moldova în 8 cauze, cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri cu sunt în curs de examinare.

  Organizațiile semnatare sunt îngrijorate că după 11 ani de la evenimentele din aprilie 2009, persoanele cu funcții de răspundere au continuat să dețină funcții de conducere în cadrul diferitor instituții pentru că au beneficiat de impunitate sau au fost achitate de către instanțele de judecată.

  Considerăm că organele de urmărire penală și ale procuraturii nu au depus eforturile necesare pentru aducerea în fața justiției a celor responsabili, iar ca efect instanțele de judecată nu i-au condamnat din varii motive. Organizațiile semnatare CONDAMNĂ inacțiunea statului de a deferi justiției vinovații de comiterea actelor de tortură și relelor tratamente din cadrul evenimentelor din aprilie 2009 și ignorarea constantă a victimelor torturii.

  Constatăm cu regret că mai mulți funcționari își continuă activitatea în instituțiile în care au activat anterior, au fost promovați sau activează în alte instituții de stat.

  Regretăm că sute de victime ale torturii au rămas traumatizate pe viață și nu au primit nici un suport real din partea statului, cu excepția unor compensații bănești, incomparabil de mici față de prejudiciul cauzat. Legea nr 137 (2017), cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor este ineficientă și nulă, fără mecanisme de implementare, iar Comentariul General Nr 3 (2012) al Comitetului ONU împotriva torturii la art. 14 al Convenției ONU împotriva torturii a fost și este ignorat.

  Este inadmisibil că multiplele obligațiuni internaționale ale Republicii Moldova în vederea "toleranței zero" față de tortură rămân a fi violate până în prezent, indiferent de multiplele recomandări publicate în diverse rapoarte în fiecare an.

  Organizațiile semnatare amintesc autorităților că într-un stat de drept justiția este o prioritate. Autoritățile trebuie să-și îndeplinească obligațiile dictate de documentele internaționale în domeniul drepturilor omului pe care le-au semnat, dar și cele naționale menite să asigure tuturor persoanelor drepturi egale.

  Dosarul 7 APRILIE 2009 a fost ignorat până în acest moment de toate guvernările și poate crea precedente periculoase!

  SOLICITĂM autorităților RM următoarele:

  1. CEREM publicarea informației privind funcționarii de stat asupra cărora planează suspiciuni și alegații cu privire la tortură și rele tratamente, produse în cadrul evenimentelor din aprilie 2009, dat fiind faptul că tortura sau acuzațiile de tortură constituie o infracțiune gravă, incompatibilă cu funcția de stat.
  2. Cerem o dovadă clară a aplicării în practică a decralației toleranței ”zero” față de tortură! Nu mai acceptăm declarații goale, care rămân doar pe hârtie!
  3. CEREM adoptarea și implementarea tuturor măsurilor legislative, instructive și organizaționale cu privire la eradicarea completă a fenomenului torturii, tratamentului inuman sau degradant.
  4. Amintim autorităților că victimele torturii au dreptul la Reabilitare! Faceți ca acest drept să devină o realitate! Cerem crearea condițiilor pentru reabilitarea efectivă și eficientă a victimelor torturii, cu respectarea prevederilor Comentariului General Nr 3 al Comitetului împotriva torturii la art. 14 al Convenției ONU. Acest document ghidează foarte clar DE CE și CUM trebuie să se implementeze art. 14 al Convenției de către Statele părți.
  5. Cerem ca autorităţile să prezinte Scuze publice, în special Președintele Republicii Moldova, față de fiecare cetățean, care a suferit direct sau indirect în timpul evenimentelor dramatice și ilegale din aprilie 2009.

  Organizațiile semnatare:

  • Amnesty International Moldova
  • Centrul de reabilitarea a victimelor torturii “Memoria” (RCTV Memoria)
  • Promo LEX
  • Centrul de Investigatii Jurnalistice
  • Ambasada Drepturilor Omului
  • Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM)
  • Asociatia Presei Independente (API)
  • Transparency International Moldova
  • Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului

   

• 2020-03-23 | Stiri

  ÎN ATENȚIA BENEFICIARILOR, COLEGILOR ȘI PARTENERILOR!

  

  De o săptămână, RCTV Memoria și-a sistat temporar activitatea, în legătura cu situația epidemiologică declanșată de răspândirea virusului COVID-19.

  !!! Vă rugăm să respectați restricțiile Stării de urgență și să luați toate măsurile necesare, pentru a vă proteja atât voi, cât și familiile voastre sau alte persoane din jurul vostru.
  Deoarece s-au înregistrat mai multe apeluri telefonice și s-au identificat mai multe probleme și nevoi ale beneficiarilor noștri, am decis următoarele:

  1. Echipa noastră va lucra de la distanță, pentru a asigura funcționalitatea centrului și unele servicii necesare beneficiarilor noștri;
  2. Consilierea psihologică, socială, legală și consultații medicale cu privire la anumite probleme de sănătate, se va efectua in mod individual, prin telefon (preferabil WhatsApp, Viber, FB Messenger) sau alte surse de comunicare;
  3. Sesiunile de consiliere psihologică /terapie se vor planifica în mod individual, conform programării stabilite de comun acord;
  4. Sesiunile de consiliere de grup se vor organiza după o programare prealabilă, prin intermediul platformelor online de comunicare (FB Messenger, Skype, Viber, WhatsApp, etc);
  5. Oricare alte detalii sau acțiuni acceptabile, pentru a oferi sprijin sau medicamentele necesare pentru tratamentul problemelor cronice sau afecțiuni intercurente, se vor discuta împreună cu membrii echipei;
  6. Pentru o comunicare eficientă și sprijin reciproc, noi am creat 3 grupuri de comunicare pe Facebook (private, de tip închis) la care vă rugăm să aderați, contactând pe oricare dintre membrii echipei noastre.

  Vă dorim multă sănătate, forțe și răbdare, pentru a depăși toate dificultățile și problemele legate de pandemia cauzată de COVID-19.
  Suntem alături de voi și în aceste zile grele. Împreună vom reuși!

  Echipa RCTV Memoria.

• 2019-09-30 | Stiri

  Modulul de instruire în domeniul drepturilor omului:Prevenirea torturii și a altor tratamente inumane și/sau degradante

  

  La data de 30 septembrie 2019 a fost organizată cea de a doua Sesiune a Modulului de instruire în domeniul Drepturilor Omului, Prevenirea Torturii și a altor tratamente inumane și degradante. Scopul acestui instruiri: Prevenirea torturii și a tratamentelor inumane prin instruire și informare.

  În cadrul acestui modul au fost instruiți cca 60 de carabineri. Evenimentul a fost găzuit de Inspectoratul General de Carabineri, Unitatea Militară 1001.

  Formatorii instruirii Ludmila Popovici și Dumitru Russu au discutat subiecte importante precum Rădăcinile sociale ale torturii și altor forme de violență interumană, inclusiv violența în bază de gen. Un subiect nou pentru participanți a fost ”masculinitatea toxică”, despre care au ascultat cu interes și s-au implicat în discuții.

  Eveniment organizat în cadrul Proiectului „Joint efforts in the Strengthening the capacities of the National Preventive Mechanism and in preventing and combating torture and ill-treatment in Moldova, through training and sharing the experience of RCTV Memoria”, implementat cu suportul finaciar din OPCAT Special Fund. #StopTorture

• 2019-09-26 | Stiri

  25-27 septembrie -Ateliere de instruire a Echipelor Multidisciplinare

  

  În perioada 25-27 septembrie, reprezentanții echipelor multidisciplinare din raionul Fălești au beneficiat de instruirea în domeniul intervenției eficiente a asistenților sociali în cazurile de violență în familie. Atelierele de instruire au fost orgnizate de Asociația Promo-LEX, RCTV Memoria și Asociatia Impotriva Violentei "Casa Marioarei", la la inițiativa Asociației „Sat Modern”, în colaborare cu Consiliul Raional Fălești și DASPF Fălești. 

  În acest context, participanții au analizat și discutat despre noua Instrucțiune a Ministerului  Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind intervenția structurilor teritoriale de asistență socială în cazurile de violență în familie, în vigoare din iulie 2019, în baza Ordinului 903 din 29.07.2019.

  În total, au fost instruiți peste 100 de reprezentanți ai echipelor multidisciplinare din raionul Fălești (asistenți comunitari, polițiști și asistente medicale).

  Evenimentele au fost organizate în cadrul proiectului „Serviciul Asistență a Victimelor Violentei Domestice în r. Fălești”, implementat de Asociația „Sat Modern”, cu suportul Asociației Promo-LEX, RCTV “Memoria” și Asociației Împotriva Violenței “Casa Mărioarei”, din sursele financiare ale European Union in the Republic of Moldova.